M-am uitat pe facebook la postările nerealiste, demne mai degrabă de imaginaţia unui scriitor de s.f. decât de concretul, angajatul, destoinicul, descurcăreţul pentru binele oraşului cetăţean pe care ni-l dorim în fruntea urbei în care nu se face (mai) nimic.

Vorbe, vorbe... „Iarăși cuvinte, mereu cuvinte / Aceleași cuvinte″ // „Cuvinte, cuvinte, cuvinte, cuvinte, cuvinte / Iarăși cuvinte ce le semeni în vânt″, stimaţi candidaţi!

Ne vorbiţi de Parc Industrial cu fabrici şi făbricuţe pe el, pentru bunul trai al locuitorilor oraşului, pentru că, nu-i aşa, cine munceşte (mai precis cine are UNDE să muncească) e plătit, să zicem bine plătit, deci consecinţa logică este una: creşterea nivelului de trai. Ni se spune că trebuie găsit terenul, sau terenurile. Atât. Restul e floare la ureche. Deocamdată ne oferiţi „Cuvinte magice, cuvinte tactice / Care sună fals″. De unde bani pentru Parc, pentru despăgubirile proprietarilor de terenuri? Iar o să ne spuneţi că de la UE, dar răspunsul ăsta l-am auzit (mai exact l-am citit), invariabil, la orice întrebare a mea despre nişte promisiuni electorale nu prea îndepărtate!

Ne arătaţi desene frumos colorate pe care noi, votanţii, să le percepem ca pe Sighetul în timpul, sau, în cel mai rău caz, la sfârşitul mandatului dvs., stimaţi candidaţi. Ştiu, veţi munci în cei patru ani pe care-i veţi avea la dispoziţie. Veţi asfalta, veţi lărgi străzi, veţi dărâma garaje, veţi izola termic blocuri(le), veţi construi parcări. Ne puneţi poza cu Ruina Studio, pardon Sala Studio şi ne pomeniţi de alte oraşe care dau scutiri de impozit celor care-şi renovează faţadele clădirilor în care locuiesc, iar dacă n-o fac, impozitul li se măreşte de 5 ori. Ar fi bine ca Primăria, cu viitorul primar ales pe la mijlocul anului în curs, să-şi mărească impozitul pe Sala Studio pentru că nu o repară, n-o face funcţională! Nu cred să fie în grija şi administrarea altcuiva decât a Primăriei locale.

În locul pozei Sălii Studio, obosită după atâţia ani de aşteptare în care a avut parte doar de promisiuni electorale, era mai nimerit ca exemplu faţada unei case înainte şi după renovare, cu proprietar persoană fizică, nu juridică! De ce ne vreţi votul prin „Cuvinte magice, cuvinte tactice / Care sună fals″ ?

Ne promiteţi străzi asfaltate, iluminat public în tot oraşul, bază sportivă, canalizare peste tot, gaz metan în locuinţa oricărui doritor, groapă de gunoi la standardele impuse de UE (nici nu se putea o astfel de promisiune fără a ne „integra″ şi pe această cale în Europa!), că nouă (adică dvs., stimaţi candidaţi) nici nu ne trece prin cap că gunoiul întâi se selectează, părţile selectate se transportă repede-repede la fabricile care prelucrează ori metal, ori sticlă, ori hârtie, iar la groapa de gunoi construită după cum ne învaţă – degeaba – UE se duce doar ce nu poate fi reciclat. La spitalul din Sighet am putea fi mai bine trataţi dacă banii ar veni de la Consilul Judeţean, ni se promite. Doar că realitatea de până acum arată altfel. Am arătat de mai multe ori câţi bani primeşte Sighetul şi câţi bani primesc de la puşculiţa judeţeană localităţi mult mai mici, dar mult mai apropiate de Baia Mare... „Cuvinte, cuvinte, cuvinte, cuvinte, cuvinte / Iarăși cuvinte ce le semeni în vânt″!

Pentru toţi candidaţii la greaua şi importanta funcţie în administraţia locală: „Cât de mult aș vrea să mă-nțelegi. / Nimic decât cuvinte / Să m-asculți măcar o dată″.

Ne luaţi, chipurile, părtaşi la conducerea colectivă şi ne întrebaţi ce-ar fi de făcut, după părerea noastră, spre binele oraşului. Cine să vă creadă că vorbiţi serios când ne solicitaţi să ne spunem prorităţile pe care le are oraşul? Nu circulaţi prin el? Nu vedeţi cum arată ? Dacă nu vedeti, sau nu ştiţi ce aveţi de făcut, de ce candidaţi?

Da, ştiu că „Nimic nu te-oprește când începi″ să promiţi, dar „Dac-ai ști ce mi-ar plăcea / Puțină liniște″... Aş vrea, candidatule, să promiţi doar ce poţi face, ce ştii sigur că poţi face!

Cătă deosebire între dvs., care promiteţi, promiteţi, că doar nu-i greu (şi sighetenii ştiu ce înseamnă promisiuni „cuvinte ce le semeni în vânt″) şi cineva care chiar face, da, face treabă excelentă acolo unde e ales acum, nu în Sighet, să fie clar. Desigur că nu voi da nume, dar întâmplarea e absolut autentică. L-am oprit pe omul care face şi l-am întrebat ce-ar fi dacă ar fi candidat la Sighet pentru postul de primar. Nu cred că va pleca din localitatea care prosperă acum în urma acţiunilor sale, dar ceva mi-a plăcut teribil de mult la răspunsul lui. Mi-a spus că niciodată un candidat nu trebuie să promită mai mult decât ar putea face!

Ce diferenţă, doamnelor, domnişoarelor, domnilor!!!

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News