Vladimir Putin l-a desemnat pe viceministrul de externe rus Serghei Riabkov să conducă procesul de denunţare a tratatului semnat în 1990 la Paris şi actualizat în 1999 de ambele camere ale Adunării Federale a Rusiei (Duma de Stat /camera inferioară/ şi Consiliul Federaţiei /camera superioară/), potrivit decretului prezidenţial.

Proiectul de lege privind retragerea propriu-zisă a Rusiei din CFE nu a fost încă primit de Duma de Stat.

Documentul, numit deseori drept ”piatra unghiulară” a securităţii în Europa, a eliminat avantajul cantitativ al Uniunii Sovietice în materie de arme convenţionale în Europa, prin stabilirea unor plafoane egale în ceea ce priveşte numărul de tancuri, vehicule blindate de luptă, artilerie grea, avioane de luptă şi elicoptere de atac pe care NATO şi Pactul de la Varşovia le-ar putea desfăşura între Oceanul Atlantic şi Urali, aminteşte Asociaţia pentru Controlul Armelor.

Tratatul iniţial a fost semnat de 22 de ţări din NATO şi Uniunea Sovietică, dar versiunea actualizată nouă ani mai târziu pentru a reflecta extinderea Alianţei Nord-Atlantice şi destrămarea Pactului de la Varşovia nu a mai fost ratificată de cei 30 de aliaţi de atunci şi a fost acceptată doar de Rusia, Belarus, Kazahstan şi Ucraina, deşi aceasta din urmă nu a depus niciodată instrumentul de ratificare.

SUA şi partenerii lor din NATO au refuzat să ratifice noul tratat până când Rusia nu va respecta mai întâi noile plafoane stabilite la armamentul greu şi documentele politice care stabileau angajamente suplimentare pentru statele părţi cu privire la viitoarele desfăşurări de armament, inclusiv angajamentele Rusiei de a-şi retrage armele şi forţele militare din Georgia şi Republica Moldova.

În 2002, Moscova a declarat că şi-a respectat limitele impuse de document, dar NATO a insistat ca Rusia să îşi îndeplinească angajamentele faţă de Georgia şi Republica Moldova înainte de a ratifica versiunea adaptată, ceea ce Kremlinul a considerat drept o ofensă, întrucât patru noi membri NATO - Estonia, Letonia, Lituania şi Slovenia - nu au făcut parte din tratatul iniţial şi, prin urmare, nu aveau plafoane în materie de armament.

În 2007, Rusia a emis o declaraţie prin care a suspendat punerea în aplicare a tratatului.

Motivul invocat de Kremlin a fost planul SUA de a instala elemente ale scutului lor antirachetă în Europa de Est, pe care Rusia îl consideră o "ameninţare directă" la adresa securităţii sale.

Un an mai târziu, a izbucnit războiul în Georgia, aminteşte EFE.

În 2010, administraţia preşedintelui Barack Obama a depus eforturi pentru a încerca să depăşească divergenţele prin noi negocieri, dar acestea nu au avut succes, iar, în 2011, SUA au anunţat că nu vor mai îndeplini anumite obligaţii din cadrul acordului faţă de Moscova.

În 2015, la un an după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, Rusia şi-a suspendat, de asemenea, participarea la Grupul consultativ de contact cu privire la CFE, considerând astfel suspendarea anunţată cu opt ani mai devreme ca fiind "finalizată".

După declanşarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina la 24 februarie 2022, Putin a cerut companiilor din industria de apărare să-şi crească masiv producţia.

De atunci, multe companii din acest sector au lucrat în mai multe schimburi pentru a satisface cererea armatei ruse în materie de muniţii şi armament - inclusiv arme grele.

La începutul anului, Rusia şi-a suspendat participarea la tratatul New START de control al armelor nucleare, ultimul tratat major de dezarmare încă valabil între Rusia şi SUA, notează DPA.

Moscova avertizase la începutul lunii martie că nu îşi va reexamina suspendarea participării sale la acest ultim pact până când SUA nu îsi vor schimba politica faţă de Ucraina, conform unei declaraţii făcute de ministrul rus adjunct de externe Serghei Riabkov.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News