În ceea ce privește accesul românilor cu diabet la tratament, 10% dintre medicamentele noi depuse spre evaluare la Ministerul Sănătății (MS) sunt destinate tratării acestora, lista urmând să fie actualizată abia la începutul anului 2014, conform ultimelor informații oferite de MS, se arată într-un comunicat remis miercuri de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

„După cancer, diabetul este afecțiunea pentru care sunt în așteptare pentru aprobarea pe lista medicamentelor compensate și gratuite cele mai multe molecule. Vorbim de 13 medicamente noi, inovatoare, care aduc vești bune pacienților întrucât descoperirile terapeutice de ultimă oră din medicină și progresul înregistrat în dezvoltarea unor noi terapii ajută la gestionarea diabetului și a unor factori de risc asociați cu acesta, cum ar fi hipertensiunea arterială. Dincolo de medicație însă, suntem de părere că stilul de viață al pacientului joacă un rol foarte important în această boală. Acest stil de viață explică de ce numărul bolnavilor este în continuă creștere în lume, deși terapiile au evoluat foarte mult în ultimii 30 de ani. Dezvoltarea unor programe de educație și prevenție care să conducă la reducerea factorilor de risc cheie, cum ar fi obezitatea și lipsa exercițiului fizic, devin foarte importante”, subliniază Oana-Martha Igrișan, director de comunicare al ARPIM, prin intermediul comunicatului de presă.

Prof. dr. Nicolae Hâncu, președinte onorific al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și membru de onoare al Academiei Române, arată că datorită progreselor medicinei diabetul a devenit astăzi o afecțiune cu care oamenii pot trăi timp îndelungat.

Înainte de descoperirea insulinei, în anul 1921, diabetul de tip 1 era o boală fatală. Dacă la început insulina avea origine animală, în urmă cu 20 de ani, prin inginerie genetică, a fost produsă insulina de origine umană. Și în continuare, cercetarea se concentrează pe dezvoltarea unor noi forme de insulină — insulinele analog — care să contribuie la creșterea calității vieții pacienților. Dezvoltarea insulinelor analog bazale cu acțiune îndelungată, administrate o dată pe zi, au produs o reală schimbare în bine a complianței pacienților și implicit a controlului glicemic atât la persoanele cu diabet tip 1, dar mai ales la cei cu diabet tip 2, evidențiază prof. Hâncu.

De asemenea, adaugă el, cercetările sunt îndreptate și către dezvoltarea unor terapii cu rol în modularea sistemului imunitar, care să ajute la prevenirea dezvoltării diabetului de tip 1.

"Deci vestea bună este că evoluția în cercetare și dezvoltare în zona diabetologiei nu se oprește aici și preocuparea comunității științifice pentru terapii inovatoare există în continuare, pentru că acestea și-au dovedit în timp eficacitatea în tratarea bolnavilor", afirmă Hâncu.

În anul 2012, 4,8 milioane de persoane au murit din cauza diabetului la nivel mondial iar în următorii 10 ani se estimează că numărul deceselor cauzate de diabet va crește cu mai mult de 50%. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2030 diabetul va fi a șaptea cauză a mortalității la nivel mondial, ajungându-se la 552 milioane persoane.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News