România se situează printre primii cinci beneficiari ai fondurilor puse la dispoziție de Comisia Europeană /CE/, în perioada 2014 - 2020, pentru investiții în infrastructura de energie, iar cel mai mare beneficiar este Polonia, a declarat, joi, Tudor Constantinescu, consilier principal la DG Energy în cadrul CE, la Energy Forum.
El a menționat că necesarul de investiții în infrastructura de energie la nivelul UE este evaluat pentru perioada 2010 — 2020 la 1.000 de miliarde de euro, iar necesarul de investiții în eficiență energetică la 850 miliarde de euro, respectiv 85 miliarde de euro pe an.
Constantinescu a subliniat că, pentru atingerea obiectivelor UE în domeniul energiei, este nevoie de atragerea mai multor investitori — BEI, BERD, sectorul privat, în condițiile în care, spre exemplu, prin politica de coeziune a UE, se alocă numai 27 miliarde de euro până în anul 2020 pentru investiții în eficiență energetică și energie regenerabilă.
El a mai menționat că statele membre UE încearcă să ajungă la un acord până în octombrie în ceea ce privește obiectivele în domeniu până în anul 2030, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu 40% și o cotă de peste 27% pentru energia regenerabilă, ținte la nivelul UE, distribuite echitabil între statele membre.
Maria Vagliasindi, economist principal în cadrul Băncii Mondiale, a declarat că, în anii 2012 și 2013, investițiile în energie regenerabilă au scăzut la nivel global, pe fondul îngrijorării investitorilor despre viitoarea politică în domeniu, mai ales despre tăieri de subvenții cu efect retroactiv în special în domeniul energiei solare, dar partea bună este că investițiile statelor emergente reprezintă aproape jumătate din investițiile globale în energia regenerabilă.
În ceea ce privește România și atractivitatea sa pentru investitorii în domeniul energiei, Vasile Iuga, country managing partner la compania de consultanță PricewaterhouseCoopers România, a arătat că punctele tari sunt stabilitatea politică, rating-ul "investment grade", protecția investitorilor, accesul la finanțare alternativă prin fonduri europene sau ajutoare de stat, facilitățile fiscale pentru investiții, iar punctele slabe sunt legislația nefuncțională în domeniul parteneriatului public-privat, slaba dezvoltare a pieței de capital, cererea instabilă, problema accesului sustenabil la resurse și informațiile privind resursele, în timp ce nivelul rezonabil al redevențelor este discutabil.
Iuga a menționat că România are nevoie de investiții de 40 de miliarde de euro pentru modernizarea sistemului său energetic.
Șeful biroului de reprezentare Deutsche Bank în România, Mihai Ionescu, a declarat că a constatat la întâlnirile cu investitori străini că România pare să fie în acest moment foarte atractivă în raport cu situația politică din Europa, dar este nevoie de o prezență mai puternică a companiilor mari de stat pe piața de capital.
Preluare: AgerPres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News