Din când în când nivelul de suportabilitate pe care-l avem „dӑ pe-afarӑ”, şi atunci ne mai punem sӑ scriem câte ceva despre neregulile, nepӑsarea, indolenţa şi despre multe alte nenorociri care s-au abӑtut asupra sighetenilor, încӑ de pe vremea când, înaintea ultimelor alegeri, ni se dӑdeau pliante cu viziunea asupra Sighetului şi a dezvoltӑrii sale estetice şi economice.
Despre promisiunile economice voi mai vorbi. Acum, câte ceva despre estetica oraşului şi bunul simţ al celor aleşi sӑ conducӑ oraşul şi sӑ ne facӑ sӑ ne creascӑ gradul de mândrie patrioticӑ localӑ şi naţionalӑ.
Un preambul, înainte de a intra în miezul problemei. Noi scriem, dumneavoastrӑ citiţi, ei, cei care chiar ar trebui s-o facӑ citesc (sau nu) şi...nu se schimbӑ nimic! Chiar şi aşa, din când în când e bine sӑ spui ce te doare. Asta uşureazӑ (se zice).
Monumentul Eroilor din centrul satului (cӑ nu prea mai aduce a oraş), pe postamentul cӑruia cu greu se mai poate citi ce scrie. Scriu eu ce-i îndӑltuit acolo, poate posteritatea va recondiţiona literele alea înnegrite şi greu, spre imposibil, de citit acum, adicӑ în 24 februarie 2019: „În memoria eroilor cӑzuţi pentru libertatea, independenţa şi integritatea patriei”.
Frumoase cuvinte... Desigur cӑ eroii patriei meritӑ veşnicul nostru respect. Dar când vezi cum aratӑ monumentul din Sighet, chiar te apucӑ ruşinea. Oare ce-ar spune cei care sau jertfit pentru ca noi sӑ fim liberi, independenţi şi feriţi de zgomotul armelor, dac-ar vedea munumentul dedicat lor, azi, neîngrijit, cu o coroanӑ de flori uscatӑ, depusӑ probabil la 1 Decembrie anul trecut şi uitatӑ acolo?
Decât o asemenea coroanӑ, mai bine n-ar fi nimic acolo!!! Poate Primӑria ar putea face o înţelegere, un contract cu vânzӑtorii de flori, prin rotaţie sӑ se punӑ nişte flori la monument, în schimbul unor avantaje la taxe şi impozite?
Cât ar costa un prealabil plan de fezabilitate pentru o asemenea monumentalӑ întreprindere? Sӑ fie cu licitaţie, cӑ altfel e de rӑu...
La noi, elanul patriotic se manifestӑ din când în când, la zilele festiv(ist)e. În rest, steagurile tricolore fluturӑ rupte si decolorate, dar...fluturӑ! Mândre cӑ sunt roş-galben-albastre!
„Numai eroii pot suporta atâta umilinţă” (aforism de Rastko Zakić, Serbia). Asta ar trebui sӑ scrie pe placa monumentului nebӑgat în seamӑ de autoritӑţile Sighetului.
Eroii care s-au jertfit pentru patrie, pentru noi, nu mai au ce face. Noi, am putea face ceva. Sӑ mai aşteptӑm aproximativ 2 (doi) ani pânӑ atunci?...
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News