Descoperirile au fost făcute recent, în cadrul unor săpături de descărcare arheologică într-un proiect european privind punerea în valoare a castrelor din judeţul Sălaj, de către o echipă de arheologi condusă de profesorul doctor habilitatis Coriolan Opreanu, director adjunct al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române, cel care este, de fapt, şi responsabil ştiinţific privind cercetările arheologice din incinta castrului roman de la Porolissum.

"Prezenta săpătură este una de salvare. Consiliul Judeţean Sălaj intenţionează să organizeze aici o parcare şi să reabiliteze drumul de acces spre castrul roman. În această idee, în data de 15 iunie, am început săpăturile în această zonă. Iniţial, zona părea lipsită de vestigii arheologice şi asta datorită faptului că ne aflăm exact sub turnul de supraveghere a liniei avansate de apărare a complexului roman compus din castru, oraş, temple şi altele. Ne aflăm, de asemenea, la foarte mică distanţă de clădirea vămii romane, pe linia de demarcaţie antică între lumea romană şi aşa numita lume barbară. De aceea, aici părea greu de crezut să existe ceva. În toamnă, colegii de Muzeul Judeţean de Istorie din Zalău au executat câteva sondaje, verificând dacă într-adevăr lucrurile stau aşa şi au constatat cu surprindere că ele nu stau aşa. Prin urmare, erau necesare săpături de descărcare de sarcină arheologică, conform legii. Descoperirile de aici nu sunt monumentale şi sunt oarecum diferite de cele cu care sunt obişnuiţi în complexul Porolissum. Nu există ziduri de piatră, nu există prea mult material constructiv roman, există doar nişte gropi adâncite în pământ, dar noi am găsit aici lucruri extrem de interesante şi multe, dar şi foarte importante pentru istoria Porolissum-ului şi chiar a contactelor dintre cele două lumi", a declarat, pentru AGERPRES, arheologul.

Potrivit acestuia, situl cercetat a fost, cel mai probabil, un târg în apropierea vămii romane de la Porolissum, unde cei care locuiau în incita complexului roman făceau comerţ cu populaţiile barbare. Ipoteza sa se întemeiază pe un număr mare de monede găsite aici, alături de o cantitate impresionantă de resturi de ceramică.

"Nu avem încă certitudini, dar putem să avansăm câteva ipoteze, care se bazează pe o cantitate extrem de mare de descoperiri. Am găsit 105 monede, dintre care una de aur, am descoperit circa 30 de fibule, am descoperit o mulţime de alte obiecte. În total am depăşit cifra de 700 de obiecte mărunte, la care se adaugă o cantitate enormă de ceramică, în primul rând romană, dar şi de altă factură. Ce cred eu că se întâmpla aici? Aici era un punct de contact. Neamurile barbare din afara frontierei romane solicitaseră permanent puncte de târg în apropierea castrelor de pe frontieră - există documente istorice în acest sens. Eu cred că ne aflăm într-un asemenea loc, un loc de târg, un loc unde barbarii, în apropierea vămii, schimbau produse cu romanii. Astfel se explică şi numărul extrem de mare de monede, foarte multe pentru o populaţie care nu folosea la ea acasă moneda, ci doar aici, în preajma frontierei romane. Este şi o poziţie excepţională din acest punct de vedere, pentru că locul se află în apropierea vămii, sub supravegherea unui turn de pază roman şi în apropierea drumului roman. Aici nu avem locuinţe, ci doar complexe pe care putem să ni le imaginăm ca nişte magazii din lemn, tarabe, care au lăsat puţine urme, pentru că erau construite din materiale uşoare. În schimb, a rămas această cantitate mare de material", a subliniat Coriolan Opreanu.

Dintre monedele găsite, majoritate sunt de argint, cunoscute sub denumirea de "denari", câteva de bronz, dar şi o monedă de aur sau mai exact o monedă de argint acoperită cu o foiţă de aur. Ceea ce este interesant legat de moneda de aur e faptul că ea este una falsificată, cel puţin raportat la perioada în care a fost utilizată.

Potrivit lui Coriolan Opreanu, în perioada respectivă nu au fost "bătute" astfel de monede din aur, ci doar din argint, ea fiind acoperită ulterior cu o foiţă de aur, pentru a sugera faptul că este integral realizată din acest metal preţios. Monedele descoperite aparţin unei perioade ce începe de la domnia împăratului Traian, până la mijlocul secolului III.

În opinia istoricului, târgul a funcţionat cel puţin 100 de ani, în secolele II şi III, când teritoriul se afla sub ocupaţia Imperiului Roman.

"Nu putem spune etnic cu mare precizie cine erau, dar ştim că făceau parte dintr-o arie culturală care se întinde în actuala zonă de sud a Poloniei şi o parte din Ucraina. Acolo locuiau populaţii de neam germanic, vandali, daci liberi, populaţii amestecate din punct de vedere etnic, dar cu o cultură materială asemănătoare, mixtă. Oricum, important este pentru noi să determinăm cronologia acestei arii. La ora actuală, la un studiu preliminar al materialelor cu putere cronologică, ar trebui să fie cam după anul 180, când relaţiile cu barbarii se normalizează, după marile conflicte numite Războaiele Marcomanice. Totul ne duce spre ideea că până la sfârşitul dominaţiei romane şi a existenţei sitului roman Porolissum aici a funcţionat târgul acesta sau zona aceasta de comerţ. Practic, aici, mai bine de 100 de ani sau cel puţin 100 de ani, s-au desfăşurat tranzacţii comerciale", a conchis specialistul în arheologie romană.

Rezervaţia arheologică Porolissum, în apropierea căreia au fost făcute descoperirile menţionate, este unul dintre cele mai mari şi bine păstrate situri arheologice din România. Acest centru militar de graniţă a fost stabilit în anul 106, de împăratul roman Traian, pentru a apăra trecerea principală dinspre Munţii Carpaţi (Meseş) spre Dacia Porolissensis. După câteva zeci de ani, Porolissum a evoluat într-un important centru comercial, care facilita schimburile dintre romani şi barbari, continuând să prospere vreme de aproape un mileniu după retragerea romană din Dacia, din anul 271.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News