Arheologii care au căutat în mai multe rânduri rămășițele pământești ale marelui om politic interbelic au găsit o ultimă pistă, care ar putea aduce, de această dată, rezultatul sperat:

Prima acțiune de căutare a rămășițelor pământești ale lui Iuliu Maniu a fost organizată abia în anul 2006. La Secția Parchetelor Militare din București au fost audiate vreo 13 persoane care mai trăiau atunci, în 2006, din personalul care a lucrat în anii ’50 la penitenciarul din Sighet. S-au verificat niște posibile variante unde ar fi fost el îngropat, în acel perimetru care astăzi este cunoscut sub denumirea de Cimitirul săracilor. Am fost chemat în calitate de arheolog medievist, având experiență în arheologie funerară. Au fost organizate două acțiuni succesive, una în iulie 2006, cealaltă la începutul lui noiembrie al același an, dar fără niciun rezultat pozitiv. (Gheorghe Petrov)

Gheorghe Petrov este arheolog la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei de unde a fost detașat la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). El a fost primul care, după 1989, a demarat o acțiune de căutare a rămășițelor pământești ale lui Iuliu Maniu.

Osemintele sale nu au fost găsite în Cimitirul săracilor din Sighet, dar, în 2007, la un an de la prima cercetare arheologică, Gheorghe Petrov organizează o a doua, de data aceasta pe malul râului Mara:

O a doua variantă, care a circulat și pe care am luat-o în considerare, provenită de la fiul unui fost deținut de drept comun care a avut tangență cu penitenciarul politic din Sighet, era că Maniu ar fi fost dus și îngropat împreună cu încă un deținut pe malul râului Mara, în comuna Berbești, județul Maramureș. S-a făcut în 2007 o verificare pe locul care ni s-a indicat fără rezultat palpabil și s-a considerat că inițiativa găsirii osemintelor lui Iuliu Maniu este o cauza pierdută.

Iuliu Maniu s-a născut în 8 ianuarie 1873 la Bădăcin, lângă Șimleu Silvaniei. Nepot al fruntasului pașoptist Simion Bărnuțiu, el a luptat înainte de 1918 pentru drepturile românilor din Ardeal și s-a implicat în organizarea și desfășurarea Adunării Naționale de la Albă Iulia. După unire, a condus Partidului Național Țărănesc și a fost în trei rânduri prim-ministru al României.

Citește tot articolul pe radiocluj.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News