Efectele încălzirii globale provocate de om blochează ploile de iarnă vitale, cu implicații grave pentru agricultură și turism.
Spania și Portugalia lovite de cea mai mare secetă din ultimii 1200 de ani
Cele mai multe ploi în peninsula iberică se înregistrează iarna, atunci când vin dinspre Atlantic. Însă un sistem de înaltă presiune care se află în largul coastei, denumit „Azore”, poate bloca fronturile meteorologice umede.
Cercetătorii au descoperit că numărul iernilor cu „Azore extrem de mari” a crescut dramatic. Acest sistem împinge vremea umedă spre nord, făcând mai probabile ploile torențiale în nordul Regatului Unit și în Scandinavia.
Oamenii de știință au declarat că frecvența tot mai mare apariției maximelor Azore nu poate fi cauzată decât de criza climatică în urma emisiilor de carbon.
„Numărul de maxime extrem de mari ale sistemului de înaltă presiune Azore din ultimii 100 de ani este cu adevărat fără precedent dacă ne uităm la cei 1.000 de ani anteriori”, a declarat Dr. Caroline Ummenhofer, de la Woods Hole Oceanographic Institution din SUA, care face parte din echipa de cercetare.
„Acest lucru are implicații mari deoarece înseamnă secetă pentru Peninsula Iberică și Marea Mediterană”, a spus ea.
Cel mai lung râu din Peninsula Iberică, Tejo (Tagus) riscă să dispară
Peninsula Iberică a fost afectată de valuri de căldură și secete tot mai frecvente în ultimii ani, iar anul acesta luna mai a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în Spania. Incendiile de pădure care au ucis zeci de persoane în regiune în 2017 au fost urmate de un val de căldură, iar râul Tagus, cel mai lung din regiune, riscă să se usuce complet, potrivit ecologiștilor.
Noua cercetare, publicată în revista Nature Geoscience, a analizat date meteorologice care se întind până în 1850 și modele computerizate care reproduc clima până în anul 850 d.Hr. Acesta a constatat că, înainte de 1850 și de începutul emisiilor semnificative de gaze cu efect de seră de către om, maximele extrem de mari din Azore se produceau în medie o dată la 10 ani.
Din 1850 până în 1980, frecvența a fost de o dată la șapte ani, dar după 1980, aceasta a crescut la fiecare patru ani. Datele au arătat că maximele Azore reduc cu aproximativ o treime media lunară a precipitațiilor din timpul iernii. Alte date obținute în urma analizei chimice a stalagmitelor din peșterile din Portugalia arată că precipitațiile scăzute sunt strâns corelate cu maximele Azore.
Preluare: b1tv.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News