Pe 29 august 2025, Biserica Ortodoxă Română prăznuiește Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, o sărbătoare cu cruce roșie în Calendarul Ortodox, marcată de post aspru și o profundă notă de sobrietate. Aceasta este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, care se încheie pe 31 august, urmând ca pe 1 septembrie să înceapă un nou an liturgic. În acest an, sărbătoarea cade într-o zi de vineri, zi considerată a prefigura Vinerea Patimilor.
Semnificația sărbătorii
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul comemorează martiriul „Înaintemergătorului” Domnului, cel care a pregătit calea pentru venirea lui Iisus Hristos și L-a arătat lumii drept „Mielul lui Dumnezeu”. Sfântul Ioan, ultimul și cel mai mare profet al Vechiului Legământ, a fost decapitat la cererea regelui Irod Antipa, ca urmare a criticilor sale față de căsătoria nelegitimă a acestuia cu Irodias. Această zi este una de post aspru, mulți credincioși alegând chiar postul negru, în semn de respect pentru jertfa sfântului.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul
Născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia și a Elisabetei, descendentă a seminției lui Aaron, Sfântul Ioan Botezătorul a venit pe lume cu șase luni înaintea lui Iisus Hristos. Nașterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil, care i-a apărut lui Zaharia în templu. Pentru necredința sa, Zaharia a rămas mut până la punerea numelui copilului. Ioan a trăit o viață ascetică în pustie, chemând poporul la pocăință și botezându-l în apele Iordanului. Momentul culminant al misiunii sale a fost botezul lui Iisus, când cerurile s-au deschis, iar Duhul Sfânt a coborât sub forma unei porumbițe.
Tradiții și obiceiuri de 29 august
Sărbătoarea este însoțită de numeroase tradiții și interdicții, multe dintre ele având rădăcini în evlavia populară. Biserica îndeamnă la rugăciune, împăcare și milostenie, iar postului aspru i se alătură o serie de practici de respect pentru sacrificiul Sfântului Ioan:
- Post aspru: Nu se consumă carne, ouă, lactate sau pește. Unii credincioși aleg postul negru.
- Evitarea petrecerilor: Sărbătoarea este marcată de sobrietate, fiind interzise nunțile, dansul și muzica tare.
- Fără cuțit la masă: În amintirea tăierii capului sfântului, alimentele se rup cu mâna sau se taie din ajun.
- Interdicții culinare: Se evită vinul roșu, mâncărurile roșii (ex. sfeclă, pepene roșu) și alimentele rotunde (ex. mere, chiftele), care amintesc de sânge sau de „capul pe tipsie”.
- Obiceiuri locale: În unele zone, nu se taie părul sau unghiile, nu se spală rufe, nu se fac munci grele și nu se poartă haine roșii. De asemenea, se evită jurămintele mari, în amintirea promisiunii nechibzuite a lui Irod.
Șase sărbători dedicate Sfântului Ioan
Spre deosebire de ceilalți sfinți, a căror zi de prăznuire este de obicei data trecerii lor la cele veșnice, Sfântul Ioan Botezătorul este cinstit în șase sărbători distincte:
- 23 septembrie: Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul
- 24 iunie: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
- 7 ianuarie: Soborul Sfântului Ioan Botezătorul
- 29 august: Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
- 24 februarie: Prima și a doua aflare a capului
- 25 mai: A treia aflare a capului
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News