"Autonomia pe criterii etnice nu poate exista. Nu există un astfel de concept acceptabil pentru statul român. Și proba că România nu acceptă un astfel de concept este că România, în pofida poziției tuturor marilor noștri aliați, a refuzat să recunoască Kosovo. Exact din acest motiv. Și credeți-mă că nu e comod să-și menții poziția când aliații tăi sunt SUA, Germania, Franța, Italia și multe alte state mari. Interesul național prevalează în fața prieteniilor și a alianțelor, iar noi am făcut un efort de explicare pentru că aici n-am lovi numai în interesul nostru național, am lovi și în interesele transnistrene. Deocamdată, poziția oficială a Chișinăului este că nu se poate acorda autonomie pe criterii etnice. Ce s-ar întâmpla la Taraclia, la Comrad, în alte mici insulițe populate de minorități în Republica Moldova? Republica Moldova este un stat mic, cu o forță limitată. Nu putem tocmai noi, România, să creăm premise politice, de a se genera autonomii pe criterii etnice în Republica Moldova. Cu atât mai puțin în România", a susținut Traian Băsescu, în cadrul lucrărilor Universității de Vară de la Izvoru Mureșului.

Referitor la declarațiile făcute de fostul șef al statului în urmă cu doi ani, tot la Izvoru Mureșului, când a spus că România trebuie să-și asume leadership-ul punerii la punct a Budapestei, Traian Băsescu a spus că, la nivel oficial, nu mai există declarații "agresive și indecente pentru relația dintre două state membre UE", problema fiind lăsată, oficial sau nu, în seama extremiștilor maghiari, din România sau din Ungaria.

"N-aș putea spune că, în momentul de față, Ungaria are o politică oficială agresivă. Singurul lucru care mai trebuie clarificat și trebuie scos din vocabularul oficial maghiar este cel legat de autonomia Ținutului Secuiesc. Eu cred că noi nu umblăm cu degetul pe harta Ungariei. Pentru că am putea umbla de la frontieră până la Tisa, dar suntem decenți și bine crescuți. Și atunci o să-i invităm scris să nu ne mai spună cum să ne organizăm regiunile și cât de autonome să fie. (...) Deci, problema este de tupeu și nu văd, în modul cel mai serios, dacă o vor ține pe a lor cu autonomia Ținutului Secuiesc, nu văd de ce nu am vorbi de autonomia teritoriului dintre frontieră și Tisa. La contrapartidă", a spus Traian Băsescu.

Legat de faptul că județele Harghita și Covasna nu sunt dezvoltate din punct de vedere economic, fostul șef al statului a spus că acest lucru are legătură cu faptul că administrațiile locale au aprobat, o vreme, instalarea firmelor maghiare, "crezând că maghiarii au bani și îi scot și pe urechi și pe nas și vin să-i aducă aici", au blocat alți investitori care nu au fost maghiari și au creat politic incertitudine prin "această continuă afirmare a autonomiei teritoriale", motiv pentru care firmele s-au oprit la frontiera celor două județe.

"Steagul autonomiei este unul care îi face reticenți pe investitori. De ce să vină până aici, unde pot avea probleme etnice, și să nu se oprească la Sibiu, la Brașov. Deci, acesta este motivul pentru care cele două județe rămân în urmă", a declarat Băsescu.

Fostul președinte a mai spus că guvernul central a făcut eforturi "remarcabile" pentru dezvoltarea infrastructurii în zonă, dar partenerii Guvernului trebuie să fie administrațiile locale, care trebuie să termine cu lozinca autonomiei teritoriale — una "fără conținut, care doar incită, dar, din punct de vedere economic, alungă investitorii".



În opinia fostului șeful al statului, dacă etnicii maghiari vor renunța la conceptul de autonomie, în câțiva ani va crește numărul investițiilor din Harghita și Covasna.

Întrebat despre lipsa finanțării pentru asociațiile românilor din Harghita, Covasna și Mureș, Traian Băsescu a spus că trebuie să se găsească o soluție, iar acest lucru nu a funcționat până acum întrucât la București nu s-a acceptat ideea că românii sunt minoritari pe teritoriul României, și a avansat ideea folosirii termenului de "inferior numeric".

"Trebuie să găsesc formule de finanțare și a fundațiilor românești din Harghita și Covasna. Recunosc că, iată, e aproape un an de când mi-am terminat mandatul, dar nu am reușit să conving spectrul politic că ar trebui să generăm finanțări pentru minoritarii români, pentru că termenul folosit la București este că nu putem accepta ideea că românii sunt minoritari în România. Dar iată o formulă — inferior numeric, care ar putea fi utilizată și găsită o formulă de finanțare", a conchis fostul șef al statului.

Lucrările celei de-a XIII-a ediții a Universității de Vară a românilor de pretutindeni se desfășoară la Complexul Sportiv Național de la Izvoru Mureșului, la dezbateri fiind abordate teme de interes pentru românii din afara granițelor, dar și din România.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News