"Uniunea Europeană are un plan foarte clar privind infrastructura de transport. Asta poartă denumirea de reţeaua transport europeană - TEN-T network. Acest plan conţine hărţi exacte pentru toate statele membre privind infrastructura de transport rutier, feroviar, pentru toate statele membre agreate desigur cu ţările respective, cu obligaţii şi oportunităţi, în sensul în care obligaţiile înseamnă construirea acestor infrastructuri la anumite standarde, inclusiv de inovare, adică introducerea sistemelor inteligente de transport atât pentru calea ferată, cât şi pentru rutier, standarde legate de utilizarea acestei reţele.

Toată reţeaua de cale ferată europeană are standarde de viteză de 160 de km/oră

Pentru că este vorba de cale ferată, de exemplu, toată reţeaua de cale ferată europeană care este principală are standarde de viteză, de exemplu, de 160 de km/oră. Ne uităm la harta de infrastructură a României în această reţea şi vedem care sunt liniile de cale ferată care trebuie să aibă 160 km/oră. Până când? Până în 2030, o altă obligaţie pan-europeană. Reţeaua esenţială trebuie să fie definitivată până în 2030", a menţionat Adina Vălean, la evenimentul "Innovation in EU Transport Policies", potrivit Agerpres.

Potrivit acesteia, mai este o reţea esenţială secundară sau extinsă care are termen de realizare în 2040 şi reţeaua extinsă, care acoperă restul infrastructurii cu termen de realizare în 2050.

"Toate acestea au standarde, dar au şi oportunităţi, în sensul în care există finanţare pentru toate aceste oferte. Proiectele au guvernanţă comună, în sensul în care vrei să aplici pentru fondurile de coeziune regională ş.a.m.d. cu un anumit grad de cofinanţare, pentru fondurile de mecanism de interconectare european, când vrei să aplici pentru fondurile din PNRR, de asemenea, proiecte clar definite. Deci, practic, ştim ce avem de făcut, ştim până când, ştim la câte standarde - şi în cazul României ştim că sunt aproximativ 12 miliarde de euro fonduri europene co-finanţare pentru diverse proiecte din această infrastructură cu diverse termene de absorbţie în acest exerciţiu financiar", a mai spus comisarul european pentru Transporturi.

Raport oficial: Cu ce viteză merg trenurile în România

Viteza medie cu care un tren de călători circulă în România este de 44 km/h, arată un raport CFR Călători de anul acesta. Anul trecut, întârzierile trenurilor au crescut cu un milion de minute faţă de 2021, mai exact la 4 milioane 300.000 de minute.

Viteza medie cu care se poate circula pe infrastructura feroviară din România este de 68,86 km/h, în timp ce viteza proiectată a reţelei este de 86,30 km/h, potrivit unui raport al Corpului de control al primului-ministru, efectuat la CFR, în 2020. Singura rută pe care trenurile pot circula cu o viteză maximă de 160 km/h este București -Constanța.

De asemenea, pe rutele București - Floreşti Prahova și Km 614-Arad-Curtici se poate circula cu o viteză maximă de 140 km/h. De exemplu, viteza medie tehnică pe distanţa Bucureşti Nord - Braşov este de 66,78 km/h.


Preluare: Observatornews.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și