Guvernul de la Kiev a avertizat marți că va refuza să plătească gazele naturale importate din Rusia la noul preț mai ridicat cerut de aceasta din urmă, cu riscul de a declanșa astfel o nouă criză a gazelor în relațiile cu Moscova, transmite AFP.
În prezent, cele două țări negociază prețul gazelor aplicabil de la 1 aprilie. Dar guvernul de la Moscova a anunțat vineri că va suprima discountul de 100 de dolari pentru fiecare 1.000 de metri cubi de gaze naturale importate acordat Ucrainei în schimbul dreptului ca Flota rusă a Mării Negre să folosească baza navală de la Sevastopol, întrucât după anexarea Crimeii această bază se află, conform Moscovei, pe teritoriul rus. După înlăturarea președintelui Viktor Ianukovici, Moscova a anulat și un alt discount la prețul gazelor acordat anterior Kievului ca recompensă pentru refuzul de a semna acordul de asociere cu Uniunea Europeană.
După eliminarea acestor două facilități, prețul gazelor naturale importate de Ucraina din Rusia ar urma să crească de la circa 280 de dolari la 480 de dolari pentru mia de metri cubi.
"Vom plăti numai 387 de dolari pentru mia de metri cubi. Dacă vor stabili alt preț, noi vom plăti tot 387 de dolari. Nu au decât să ne dea în judecată", a declarat ministrul ucrainean al energiei, Iuri Prodan. Dar deocamdată nu s-a luat nicio decizie oficială, a precizat el.
La începutul acestui an societatea rusă Gazprom a amenințat că va suspenda livrările de gaze către Ucraina dacă aceasta nu-i va plăti datoriile acumulate.
Negocierile ruso-ucrainene pe acest subiect interesează în mod deosebit și UE, întrucât prin rețeaua de gazoducte a Ucrainei tranzitează circa 80% din exporturile de gaze rusești către Europa. În anii 2006 și 2009, ca urmare a divergențelor cu Moscova, Kievul a decis să sisteze transportul gazelor rusești către țările europene, care au fost astfel serios afectate. Această situație a determinat Rusia să studieze construirea de noi gazoducte, care să ocolească Ucraina.
Și UE și-a manifestat în urma acelor crize intenția de a căuta alternative pentru aprovizionarea cu gaze, care să nu provină din Rusia și să nu tranziteze teritoriul acesteia. Însă în afara sprijinului pentru proiectul conductei Trans Adriatic Pipeline, prin care se vor importa gaze din Azerbaidjan, nicio altă inițiativă concretă nu a fost prezentată până în prezent.
Dar UE a constatat în ultimele zile că dependența ei față de gazele rusești face extrem de dificilă instituirea de sancțiuni împotriva Rusiei, ca represalii pentru anexarea Crimeii, context în care dezbaterea despre găsirea unor surse alternative de aprovizionare cu gaze revine în actualitate.
Preluare: AgerPres