Şi autorităţile noastre centrale activează pe toate planurile. Acum, toate planurile, toate gândurile şi toată energia converg spre un scop nobil: desfăşurarea, întocmai şi la timp, a alegerilor locale. În multe şcoli ale năpăstuitei Românii nu se va învăţa vineri, 25 septembrie şi nici săptămâna de după alegeri, luni şi marţi.

Alegerile sunt duminică, 27 septembrie. Ziua de sâmbătă n-ar fi fost suficientă pentru amenajarea unui loc de pus ştampila pe ceva din ce ni se oferă (nu din ce ne-am dori, dar lista...lista...) ?

Acum vom merge la votare cum n-am mai făcut-o niciodată înainte. Suntem în plină pandemie, deci condiţiile sunt nemaiîntâlnite. Autorităţile au grijă de cetăţeanul votant, întâmpinat, în aceste zile (nu înţeleg de ce...), cu un zâmbet larg, prietenos, de fiecare candidat.

Vineri, 25 septembrie şi sâmbătă, 26 septembrie. Două zile, 48 de ore pentru montat în poziţie verticală nişte stâlpişori nichelaţi şi nişte paravane din cârpă albastră. 48orex3600 minute pentru sigilat nişte uşi şi nişte ferestre, pentru aranjat nişte mese „lunge″ pentru comisiile de supraveghere a procesului electoral.

Cu alte ocazii de manifestare a puterii poporului prin mânuirea ştampilei, cabinele de vot apăreau prin şcoli chiar cu câteva zile înainte de participarea cu entuziasm a cetăţenilor la alegeri. Se puteau ţine ore şi vineri în clasele în care electoratul urma să-şi arate puterea colectivă duminică.

Acum e altfel. Suntem în pandemie şi trebuie făcută dezinfectarea locului. Dezinfectarea??? Adică să înţelegem că locurile de votare din şcoli sunt infectate??? Autorităţilor centrale, la copiii care învaţă acum în România vă gândiţi? Adică, e posibil ca elevii să fi venit la şcoală pană acum şi să vină până pe 24 septembrie, în orice moment existând pericolul îmbolnăvirii?
Dacă se face dezinfectare (de vineri!), înseamnă că pericolul existenţei unui loc de votat prin care zburdă coronavirusul, există! În tot acest timp, din 14 până pe 25 septembrie nu v-aţi pus problema că elevii, învăţătorii, profesorii s-ar putea îmbolnăvi?

Şi eu aş fi vrut să fiu testat dacă port, sau nu, covidul cu mine când mă aflu în faţa elevilor. Ar fi fost normal şi ca elevii să fie testaţi. Se gândeste cineva la prea plinele autobuze cu care elevii vin sau pleacă de la şcoală? Poate se gândeşte cine trebuie să se gândească, dar nu sunt bani pentru mai bine.

Normal că pentru atâtea testări guvernul n-are bani. Or ban cu ban, împrumutaţi cum sunt, de la cămătarii lumii, sunt folosiţi pentru scopuri măreţe: să credem că suntem importanţi, dar din patru în patru ani. Nu mai des.
Se zice că scopul scuză mijloacele. Scopul poate scuza oare şi consecinţele? Eu cred că nu, şi de aceea, zic:

Ajunge!

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News