O rachetă Falcon 9 a decolat fără incidente de la Cape Canaveral la ora 21:19 (2:19 GMT), conform unei transmisii în direct a lansării de către SpaceX. La circa o oră de la lansare, cei 60 de sateliţi au început să fie eliberaţi la o altitudine de 290 de kilometri deasupra nivelului mării, urmând să ajungă ulterior pe orbită operaţională, la 550 kilometri.

Dacă plasarea pe orbită se dovedeşte un succes, constelaţia SpaceX va număra aproximativ 180 de sateliţi, după două lansări de câte 60 de sateliţi, anul trecut (câţiva dintre primii sateliţi lansaţi s-au defectat).

Planet Labs, o companie cu sediul în San Francisco, care fotografiază în fiecare zi tot Pământul la rezoluţie înaltă, are aproximativ 140 de sateliţi activi pe orbită, cea mai mare constelaţie activă în acest moment.

SpaceX foloseşte lansatoarele Falcon 9, care sunt reutilizabile, şi a prevăzut o cadenţă de lansare inedită: compania are în plan încă două lansări până la sfârşitul lunii ianuarie. Un responsabil al SpaceX a declarat în septembrie că speră să realizeze două lansări pe lună în 2020, un ritm pe care compania nu a dovedit deocamdată că este capabil să îl susţină, tehnic sau financiar, notează AFP.

În total, compania fondată de Elon Musk a solicitat licenţe pentru a trimite până la 42.000 de sateliţi, cifră total ipotetică în acest moment.

SpaceX a reiterat luni că serviciul său de internet va deveni operaţional în 2020 pentru Canada şi nordul Statelor Unite, precizând că restul lumii va fi acoperit după încă 22 lansări.

În cazul în care constelaţia se va materializa, SpaceX va avea mai mulţi sateliţi activi decât toţi ceilalţi operatori de pe planetă, civili şi militari, care se estimează a fi în jur de 2.100.

Micii sateliţi Starlink, cu o greutate de aproximativ 200 de kilograme, echipaţi cu un panou solar, sunt fabricaţi, lansaţi şi operaţi de SpaceX. După ce vor fi desfăşuraţi de pe lansator, ei vor urca uşor, prin propria propulsie, timp de până la patru luni, pe orbita lor operaţională aflată la 550 kilometri altitudine.

Liftoff! pic.twitter.com/jM0aEi4jFz

— SpaceX (@SpaceX) January 7, 2020

Puncte luminoase pe cerul nopţii
Altitudinea relativ redusă de 550 kilometri ar trebui să permită un timp de răspuns mai rapid în comparaţie cu sateliţii de telecomunicaţii tradiţionali, care se află pe orbita geostaţionară, la 36.000 kilometri. Acest timp redus este crucial pentru jocuri video online sau conversaţii video.

Configuraţia de pe cer trebuie să fie suficient de densă pentru ca mai mulţi sateliţi Starlink să fie întotdeauna în linie directă cu abonatul. SpaceX nu a dezvăluit un preţ sau o metodă de abonament, însă terminalul de recepţie ar trebui să aibă o antenă plată de dimensiunea unei cutii de pizza, notează AFP.

Cea mai profitabilă piaţă nu o reprezintă utilizatorii de internet din oraşe şi zone care sunt deja bine conectate la internet prin fibră sau cablu, ci regiuni slab conectate sau unde viteza este redusă, rurale, deşertice şi chiar oceanice.

Lansarea primului ciorchine de sateliţi, în mai 2019, a provocat emoţie în comunitatea astronomilor, deoarece "trenul" de 60 de astfel de obiecte era clar vizibil pe cerul nopţii, lumina soarelui reflectând dispozitivele aflate la mare altitudine. Faptul că alte câteva mii s-ar alătura acestora în viitor a stârnit temeri, unele voci susţinând că un cer "pătat" va împiedica observaţiile astronomice.

După cântărirea acestor critici, Elon Musk a recunoscut legitimitatea lor. Unul dintre cei 60 de sateliţi lansaţi luni are o structură diferită, astfel încât să reflecte mai puţină lumină.

"SpaceX nu a liniştit încă astronomii", a declarat Laura Seward Forczyk, analistă în domeniul sectorului spaţial. Va fi nevoie de câteva zile pentru a compara această nouă versiune a sateliţilor Starlink cu cea anterioară.

Successful deployment of 60 Starlink satellites confirmed! pic.twitter.com/hA8eUp7dNI

— SpaceX (@SpaceX) January 7, 2020

Preluare: AGERPRES