În această zi, se pomenesc sfintele și mântuitoarele, și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută de tâlharul recunoscător care a fost împreună cu El.

Patimile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare şi înfricoşătoare: “sfinte” pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, “mântuitoare” pentru că şterg păcatele întregii lumi şi “înfricoşătoare” din cauza coordonatelor naturii, care s-au schimbat la răstignirea lui Hristos.

“Soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat şi mulţi din morminte au înviat”.

În aceastã zi nu se săvârșește Liturghia pentru că însuși Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru că Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15). Se fac numai ceasurile împărătești care ne pun înainte nemărginita smerenie a Domnului, Crucea cea dătătoare de viață și credința tâlharului.

Seara se săvârșește Denia Prohodului Domnului, care este ultima treaptã a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Se înconjoarã de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute în mormânt.

În fiecare an, în Vinerea Mare, coboram in mormant, impreuna cu Hristos, pentru ca, mai apoi, sa si inviem impreuna cu El. Aceasta coborare si ridicare din groapa mortii se face in chip simbolic, prin trecerea pe sub masa aflata in mijlocul bisericii, pe care sta intins trupul mort al lui Iisus Hristos, intiparit pe Sfantul Epitaf.

Obiceiuri şi superstiţii în Vinerea Mare

Biserica şi înalţii prelaţi ne învaţă ce este interzis şi ce trebuie să facem astăzi, de Sfânta şi Marea Vineri, ca să avem noroc, spor şi să fim feriţi de rele.

Iată câteva dintre lucrurile pe care nu avem voie să le facem:

Evitarea lucrărilor agricole

Cei care lucrează în sectorul agricol trebuie să evite a merge pe câmp şi a semăna sau a efectua alte activităţi asemănătoare. Această zi mai poartă şi numele de Vinerea Seacă deoarece tot ceea ce este se seamănă nu rodeşte

În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor nu se mănâncă urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul pentru preparatele culinare. Motivul: pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.

Nu se sacrifică păsări sau animale

Dacă vreţi să sacrificaţi un animal sau păsări pentru a avea produse din carne în ziua Învierii, e bine să faceţi acest lucru mai din timp, să nu aşteptaţi până vineri.

Nu se spală, nu se coase şi nu se face curăţenie

În Vinerea Mare nu trebuie să spălăm: fie că vorba de spălatul manual al hainelor, fie de simpla punere a hainelor în maşină de spălat. De asemenea, nu se coase şi nu se face curăţenie.

Nu se merge la frizer

Superstiţioşii evită să se tundă în Vinerea Mare, fiindcă se tem că le va muri cineva din familie. Totuşi, sun regiuni din România, cum e cazul Moldovei, unde oamenii cred că vor fi feriţi de anumite afecţiuni şi boli dacă merg la frizer în această zi.

În Vinerea Mare nu se vopsesc ouă

Ouăle nu se vopsesc în Vinerea Mare. Gospodinele sunt sfătuite să vopsească ouăle fie în Joia Mare, fie sâmbăta, înaintea Paştelui, în niciun caz în Vinerea Mare.

În această zi, nu ar trebui să se facă nimic. De asemenea, este bine ca ouăle să fie vopsite în roşu deoarece această culoare este sângele Mântuitorului.

Credincioşii ţin Post Negru pentru iertarea păcatelor şi pentru a avea spor şi sănătate.

În Vinerea Mare nu se fac copturi.

În unele zone se dă cu tămâie în jurul copacilor şi caselor pentru a le feri de dăunători, boli, trăznet şi animale sălbatice. Dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi an mănos.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News