Nestingherite, excavatoarele şi camioanele îşi croiesc drumuri prin albie, muşcă din maluri şi schimbă complet cursul apelor.

Efectele sunt devastatoare, spun specialiștii: fântânile oamenilor seacă, vieţuitoarele dispar şi, în cazul inundaţiilor, viitura loveşte cu furie.

Imagini amator: ”Uite ce e aici, ce șantier la Oniceni! Șapte escavatoare erau! Poftim, râul Moldova, poftim ce a rămas din el cu balastierele! Vreți să aveți apă! Poftim ce e aicea! Nici un pârău nu e!”.

Exploatările de balast, nisip și pietriș făcute direct în albie au efecte devastatoare, spun specialiștii.

George Bouroş, biolog: ”Noi modificăm practic talvegul, albia râului, care ar trebui să fie una sinuoasa. De multe ori, noi facem un canal, îi dăm mai multă forță, viteză râului și erodează în anumite maluri și poate distruge și infrastructura, cum am avut exemple în care oamenii au rămas fară cale ferată, chiar și fară drumuri, în multe zone din țară”.

În județul Suceava, în dreptul localității Oniceni, pe malul râului Moldova sunt trei balastiere. Excavațiile făcute în albie au dus la scăderea nivelului pânzei freatice. Fântânile au secat iar câmpurile pline cu legume și solarii au rămas și ele fară apă.

Gheorghe Buha, localnic: ”Râul Moldova e un șantier de la Roman și până la Suceava. Sunt balastiere care nu țin cont de nimic. E genocid ecologic, dezastru! Săpând și exploatând necontrolat, ajung la humă. Pânza freatică scade, noi rămânem fără apă. Aici, sunt păsări, sunt lebede, sunt vidre, pește. Nu mai avem nimic”.

Alte imagini au fost surprinse în urmă cu o săptămână în judeţul Bacău, pe râul Siret, într-o zonă protejată Natura 2000. Un excavator scoate pietriş din albia unde ar trebui să avem 5 specii rare de peşte, strict protejate la nivel european.

Este perioada de reproducţie, când pescuitul este strict interzis tocmai pentru ca peştii să işi poată depune icrele. Deşi legea interzice exploatarea în albie, utilajul sapă nestingherit, tulbură apa şi omoară puietul.

George Bouroş, biolog: ”Practic, o generație de pesti este distrusă în zona exploatării și poate chiar în aval de exploatare”.

Pe tot cursul Siretului, sunt zeci de balastiere care măcelăresc albia fără să țină seama de pagubele uriașe pe care le provoacă mediului. Lasă în urmă o apă fără viață, cu maluri rupte și lunci distruse. Multe alte râuri din țară au aceeași soartă.

Așa pare să se fi întâmplat și pe râul Tărlung, în județul Brașov. În amonte, erau 3 balastiere, iar una dintre ele excava chiar la picioarele podului. Aici, un pod de cale ferată a fost luat de ape în urmă cu doi ani.

Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat: ”Așa cum avem inspectorul pădurilor, ar trebui să facem și un inspector al balastierelor, ar trebui să avem o trasabilitate a tot ce înseamnă material extras din zona râurilor. La ora actuală, legal, repet, nu poți să extragi din albie, poți să faci doar regularizări, dar, sub această umbrelă a regularizărilor, de multe ori se ascund fapte ilegale”.

Ancheta penală deschisă atunci privind podul nu s-a încheiat nici până acum, iar activitatea de extragere a agregatelor minerale din albie a continuat nestingherit.

Veronica Tulpa, coordonator campanii Agent Green: “România poate risca începerea unei proceduri de infrigement pentru că aceste situri Natura 2000 sunt protejate de o legislație internațională pe care dacă nu o respectam, vom primi aceste sancțiuni”.

Ministerul Mediului a anunțat că lucrează la aplicația “inspectorul balastierelor”, care va permite urmărirea fiecărui camion cu pietriș sau nisip. Utilajele vor fi monitorizate prin satelit, iar incursiunile în albiile de râu vor fi mai ușor de observat și sancționat.


Preluare: stirileprotv.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și