Ciorba de burtă, de la care s-a inspirat, nu era suportată de nimeni din familie, era și greu de făcut, pentru că nu se găsea materia primă și nici nu era bine “văzută” de comuniști, fiind considerată decadentă.

“Locuind la curte creșteam păsări și având carne la dispoziție am făcut tot felul de preparate, inclusiv cârnați de curcan. Ciorba de burtă nu-i plăcea nici unuia dintre noi, iar într-o zi soțul, Serafim, m-a întrebat dacă aș putea face din pieptul de curcan o ciorbă ceva mai deosebită… La final de săptămână am făcut ciorba rădăuțeană, am chemat și copiii și le-a plăcut tuturor. El mi-a spus să introduc acest fel de mâncare la restaurant, că o să le placă oamenilor. Și așa am pornit cu ciorba rădăuțeană…”, povestește Cornelia Dumitrescu despre ideea de la care a plecat acest preparat.

Prima dată a pornit cu 10-20 de porții pe zi, în cadrul Restaurantului Nordic (așa se numea înainte de Revoluție), dar în scurt timp ciorba a devenit atât de căutată încât se făceau sute de porții pe zi, pentru că lumea venea special pentru asta.

Bucătăreasa are o ușoară nemulțumire, pentru că rețeta originală, după care se servește și acum ciorba la Rădăuți, a mai fost modificată pe parcurs, de cei care au preluat-o și au dus-o mai departe, încât, în oricâte localuri sau case ai mânca ciorbă rădăuțeană, nici una nu e la fel cu cealaltă.

“Am dat rețeta de foarte multe ori, am tot spus-o și am rugat bucătarii să o preia așa cum este. Când văd pe undeva că nu e făcută așa cum trebuie, îmi pare rău…”, spune Cornelia Dumitrescu, mama ciorbei rădăuțene.

“Chiar sunt foarte bucuroasă, iar uneori îmi vine și să plâng. Datorită ciorbei, Rădăuți, un orășel din nordul Bucovinei, este cunoscut în toată lumea. E cea mai mare bucurie pe care o am, că rămâne ceva după mine. Nu m-am așteptat niciodată să ia asemenea amploare”, spune Cornelia Dumitrescu, cu emoție.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News