Directorul general al Muzeului Național de Artă al României (MNAR), Roxana Theodorescu, a declarat că, prin vernisarea acestei expoziții, se inaugurează și spațiile de expunere temporară din cadrul Muzeului Colecțiilor de Artă, după deschiderea acestuia, în integralitatea sa, în iunie 2013.

Aparținând colecției soției artistului, Constanța Baba, lucrările sunt "în mare măsură inedite", fiind reprezentative pentru creația unuia dintre cei mai importanți pictori români moderni, a spus directorul MNAR.

Roxana Theodorescu și-a exprimat speranța că "vizitatorii acestei expoziții vor descoperi sau redescoperi, după vederea acestor desene, noi chipuri în lucrările lui Corneliu Baba". "Cu certitudine, vor descoperi un maestru al genului", a mai spus aceasta.

Pictorul Ștefan Câlția, student al maestrului Baba, a evocat momente petrecute în preajma marelui artist.

"Profesorul Baba a fost pentru noi un aristocrat al culturii, un om care în jurul lui lăsa un parfum, o liniște și o dorință de a fi rafinat, de a fi frumos, de a călători prin această lume vertical", a spus Câlția.

La eveniment, au fost prezenți reprezentantul Ministerului Culturii, Irina Cajal, și Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timișoara, instituție care adăpostește o mare parte a colecției Baba.

Expoziția este structurată în jurul unor teme recurente în arta lui Corneliu Baba, dintre care se remarcă seriile de portrete ale unor personalități de seamă din cultura românească (Mihail Sadoveanu, 1951 și Tudor Arghezi, 1960), ale soției sale (Soția artistului, 1957) și autoportretele artistului (Autoportret, 1984). Complexitatea psihologică a personajelor, care transpare dincolo de marginile desenului, este o dovadă a faptului că autorul a fost un subtil cunoscător al sufletului uman, un maestru al genului. Maniera de realizare a portretelor este asemănătoare tablourilor lui Rembrandt, prin folosirea frecventă a clarobscurului și a compozițiilor somptuoase (Pieta, 1983 și Pieta-studiu pentru Golgota, 1982).

Artistul a desenat și peisaje care evocă spații culturale cu rezonanță, dar și compoziții dramatice (ciclurile Spaima și Regele nebun). Ilustrând teme obsesive, lucrările au puternice accente expresioniste și pot fi considerate o meditație metaforică asupra condiției umane. Variata creație a lui Corneliu Baba include și o serie de nuduri (Nud, 1977), compoziții cu arlechini (Familie de arlechini, 1970) și ilustrație de carte ("O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale, "Mitrea Cocor" de Mihail Sadoveanu), atestând preocuparea continuă a artistului pentru înnoirea modalităților de expresie a desenului.

Expoziția, care va putea fi vizitată până pe 11 martie 2015, vine în completarea Colecției C. Baba, inclusă în expunerea permanentă a Muzeului Colecțiilor de Artă, care cuprinde lucrări de pictură, dar și obiecte personale ale artistului.

Corneliu Baba (1906 — 1997) a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București și ale Academiei de Arte Frumoase din Iași, avându-l drept profesor pe Nicolae Tonitza.

Ulterior, a îmbrățișat o bogată carieră academică la catedra de pictură de la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din București, unde a format multe generații de artiști.


Preluare: AgerPres

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și